Anul acesta a fost primul an in care am putut participa la olimpiada la biologie. Imi place biologia din a V-a, iar cand am auzit ca anul acesta se da olimpiada, fuga si eu la inscriere. Au fost mai multe persoane care au dorit sa se inscrie, dar profesoara mea de biologie m-a ales pe mine sa particip. Bineinteles ca nu am fost singura, au mai fost 4 colegi. Urma sa merg sa particip la faza pe sector, intr-o sambata. Dar bineinteles ca nu putea fi totul atat  de sec si simplu, pentru ca daca ar fi fost asa, nu as mai fi scris eu acum aceasta poveste. In lunea dinaintea olimpiadei, doamna m-a chemat pe mine si pe inca o colega la ea in cabinet pentru a ne intreba daca vrea vreuna dintre noi sa renunte. De la mine din clasa eram 4 inscrisi. 2 dintre acestia erau olimpici la matematica, chiar si colega pe care o chemase impreuna cu mine la cabinet era foarte buna la matematica si participase la multe concursuri. Numai eu nu participasem la nici un concurs la matematica, doar la "Cangurul", matematica nefiind punctul meu forte. Dar faptul ca m-a chemat pe mine si pe colega mea m-a durut foarte tare. Vroia ca una dintre noi sa renunte pentru ca mai era un copil foarte bun de la alta clasa care dorea sa participe. Colega mea a spus plina de incredere ca nu renunta. Eu am simtit o vibratie negativa din sufletul doamnei profesoare. Am simtit un impuls puternic sa renunt. Probabil ca copilul acela era mult mai bun decat mine. Dar m-am mai gandit putin. Daca destinul mi-a facut un drum spre o olimpiada, ar fi fost mare pacat sa nu merg. Si n-am renuntat. Sambata, dupa ce am invatat pe rupte joi si vineri din 3 carti plus caiet, trec peste etapa de sector, avansand spre cea judeteana.

Etapa pe judet a fost mult mai grea si mai agitata decat cea pe sector. Eram singura din clasa care mergea. Se calificasera cei 2 olimpici de care v-am vorbit, iar colega cu care am fost chemata la cabinet a pierdut. Ceilalti care se calificasera aveau in aceeasi zi olimpiada la matematica, asa ca urma sa mai merg cu o fata de la alta clasa de a VIIa. Am fost informata ca olimpiada va avea loc la liceul Decebal, asa ca, in ziua olimpiadei, am luat un taxi si m-am indreptat intr-acolo, pregatita cu foi, pix si carnet. Liceul era foarte departe. Mi-a luat o ora sa ajung la el. Dar,cand am ajuns acolo, surpriza mare. Eu nu ma aflam pe nici o lista. Nici eu si nici un alt copil de a VIIa sau a VIIIa. O sun repede pe doamna profesoara si ii spun situatia in care ma aflam, dar dansa nu a putut face nimic, nu stia unde se tine. Si nu mai aveam bani sa ma intorc. Am cheltuit jumatate din banii de intoarcere pe drumul spre liceu. Eram intr-o mare incurcatura . Dar destinul nu m-a lasat sa cad. Directoarea liceului a venit si a stigat ca toate clasele de a VIIa si a VIIIa sa mearga la scoala 87 in sectorul 2. Eu eram in sectorul 6, iar scoala 87 era, intr-un fel, in celalalt capat al Bucurestiului. Am sunat la informatii, am luat adresa exacta a acestei scoli. Mama nu putea veni sa ma ia pentru ca era la Pitesti si se intorcea in acea seara, iar tata era la servici, in sectorul 3. Deci, eram pierduta. Nu puteam pierde olimpiada, asa ca m-am dus in statia de tramvai si am intrebat toti vatmanii daca trec prin sect.2. Am intrebat vreo 4 vatmani, pana cand a venit un tramvai care trecea si prin sectorul 2. Fara sa mai stau pe ganduri, m-am urcat in el si am asteptat pana cand mi-a spus vatmanul ca suntem in sectorul 2. Atunci am coborat, am mers pe langa blocuri pana cand am gasit o tablita pe care scria strada pe care ma aflam. Am comandat un taxi de acolo, am spus sa ma duca la scoala 87. Aveam bani suficienti pentru a ajunge acolo. Dar nu mai aveam bani pentru intoarcerea acasa, dar chiar nu aveam timp sa ma gandesc la asta . Intr-un sfert de ora am ajuns la acea scoala, am alergat spre sala de examen. Dar nu trebuia sa ma grabesc. Am stat 2 ore pentru a astepta subiectele. Nu aveam cartea la mine pentru a invata, asa ca tot ce am facut a fost sa vorbesc cu o fata . la 11:30 au venit subiectele. Eu eram plictisita si obosita, asa ca nu m-am putut concentra la maxim. Asta a fost gresala mea. Am incercuit intr-un fel superficial, de aceea nu am luat premiu. Am luat 54 puncte, daca luam 60 primeam mentiune. Dar a fost o organizare proasta. Probabil ca daca as fi stiut de la inceput unde se tine as fi luat un punctaj mai mare. Cum m-am intors acasa? Am stat pana la 6 la acea fata cu care am vorbit in sala de examen, care statea super aproape de scoala 87. La 6, tata a venit sa ma ia acasa cu masina. Stiu ca poate vi se pare o inventie, dar chiar asa a fost. Dar nu ma las batuta. Voi participa si la anu si voi lua un premiu.