Ionut Budisteaua a castigat pe 18 mai un mare premiu la un important concurs de cercetare pentru elevii de liceu – International Science and Engineering Fair (ISEF), organizat de compania Intel in Arizona, SUA. Premiul se refera la un sistem format din radar, trei camere video,  cinci laptop-uri si diverse soft-uri de inteligenta artificiala ce pot transforma un automobil normal, intr-unul care se conduce singur, iar costurile sunt mici, circa 4.000 de dolari.

Trebuie precizat ca totul a fost dezvoltat in mai putin de un an, nu avea voie, conform regulamentului, sa fie sprijinit de o companie si cele cateva mii de dolari investite in hardware-ul si software-ul necesare pentru proiect au fost platite din premiile anterioare, cum ar fi cel pe care Budisteanu l-a obtinut fiindca a creat un dispozitiv prin care orbii pot “vedea” cu limba. Pana si radarul folosit, componenta cea mai scumpa, a fost cumparat din chip-uri de pe internet si apoi construit de Ionut la micul sau laborator improvizat acasa.

Testele de sosea sunt la inceput, computer-ului nu i s-a dat inca “mana libera”

Sistemul gandit de Budisteanu a fost testat pe masina tatalul sau insa nu in forma finala, fiindca nu a ajuns pana la a lasa volanul sa fie controlat de calculator, acum doar au fost inregistrate datele pentru a vedea cum “gandeste” masina si ce decizii ia datorita soft-urilor cu inteligenta artificiala.

“Am facut teste la Ramnicu Valcea, pe masina tatalul meu (o utilitara Fiat n. r.), am realizat radarul 3D, l-am pus pe masina, am pus trei camere de filmat, am pus si un GPS si cinci laptop-uri in masina. Tatal meu conducea masina, eu inregistram datele de la cele trei camere si de la radarul 3D, salvam apoi datele, iar acasa analizam cum gandeste masina pentru ca eu realizam testul si trebuia mereu sa schimb parametrii, sa scriu codul sursa pe care-l tot modificam si simularile respective ma ajutau pentru dezvoltarea aplicatiei. Am facut 40-50 de simulari, iar in 90% din cazuri, toate deciziile pe care le lua masina prin soft-urile cu inteligenta artificiala ce procesau datele scoateau un rezultat foarte bun”.

O problema este insa ca radarul pe care Ionut si l-a permis avea o rezolutie mica fata de ceea ce-si dorea si nu era capabil sa recunoasca oamenii de la 20-30 metri distanta, ci doar de la 4-5 metri distanta. Ionut spune ca vrea sa mareasca rezolutia radarului,  iar in patru-cinci luni poate face simulari efective in care si volanul sa fie controlat de calculator.

Un proiect cu mult mai ieftin decat costisitorul sistem testat de Google

Cele mai cunoscute masini autonome sunt cele testate de Google care a comunicat mult pe subiect, a pus si orbi la volan si a obtinut si dreptul de a rula pe drumurile publice in cateva state ale SUA. Marea problema este ca aceasta masina are pe ea tehnologie de peste 100.000 de dolari, suma care o face neviabila pentru productie.

Ionut Budisteanu explica faptul ca, diferenta dintre ideea lui si cea a Google tine de faptul ca Google a ales sa utilizeze un radar 3D cu rezolutie foarte mare ce poate face o harta 3D a zonei. Ionut foloseste, in sistemul sau mult mai ieftin, camere de filmat si soft-uri cu inteligenta artificiala ce incearca sa recunoasca si sa deduca aceleasi informatii, insa cu costuri mult mai mici.

“Ideea din spatele proiectului este sa folosesc imagini si camere de filmat pentru a recunoaste cu inteligenta artificiala lucrurile din jur (…) Masina Google se bazeaza pe un radar sofisticat de 70.000 dolari ce este capabil sa recunoasca bordurile, sa faca o harta tridimensionala cu o rezolutie foarte mare, dar nu foloseste soft-uri cu inteligenta artificiala. (…) Eu am pus trei camere, una in pozitia soferului si cate una la usa din dreapta si la cea din stanga si cu soft-uri cu inteligenta artificiala procesez pentru a cunoaste pe unde sunt bordurile, pe unde sunt liniile de marcaj. Sistemul face predictie si pe unde ar trebui sa fie linia de marcaj, chiar daca ea nu e trasata pe drum. Radarul meu recunoaste liniile, vehiculele, copacii,, casele, obiectele foarte mari in general (…) Avand insa rezolutie foarte mica, nu e capabil sa recunoasca oamenii de la o distanta mare”

Obiectivul este ca viitoarele teste sa fie facute cu un radar cu rezolutie mai buna care va duce costul total al sistemului la circa 7.000 dolari. O astfel de masina autonoma este sigura pana la viteze de 50 km/h, iar marea problema este detectarea diverselor obstacole si evitarea lor, spune Budisteanu.

Milioane de dolari si sustinerea unei mari companii pentru a aduce sistemul in piata

Cum ar arata sistemul pe o masina de serie? Ionut spune ca in primul rand ar trebui sa fie o masina cu cutie automata fiindca ar fi prea compicata crearea unor motorase care sa schimbe vitezele. Apoi ar trebui atasat masinii radarul, in loc de cele cinci laptop-uri ar trebui sa existe o unitate de procesare si trebuie montate cele trei camere pe exterior (una in pozitia soferului si cate una la usa din dreapta si una la stanga care sa recunoasca liniile de marcaj. Cum functioneaza? “Cand masina vede ca distanta fata de bordura scade, sesizeaza lucrurl acesta, face calcule si invarte volanul in partea opusa, astfel incat intotdeauna vehiculul sa fie in centrul autostrazii”, spune el.

Cum vede viitorul ideei lui? “Nu pot sa realizez produsul final fiindca imi trebuie un background, milioane de dolari investiti si ar trebui sa fiu sprijinit de o companie din domeniul auto  (…) in urmatorii cinci ani o sa vedem foarte multe masini autonome”.

A refuzat Tesla Motors si Google pentru a-si urma visul de a studia in tara si de a deveni profesor universitar

Ionut spune ca i s-a propus un loc de munca la Tesla Motors celebrul producator de masini electrice care vrea sa dezvolte o masina autonoma, dar Ionut a spus nu. El mai spune ca si cei de la Google i-au facut o propunere, dar a refuzat-o “Pe mine ma intereseaza sa studiez la Univeristatea din Bucuresti (…) Ultimul premiu pe care l-am castigat mi-a dat incredere ca pot sa fac cercetarea si aici, ca pot sa fac, ca sa zic asa, urmatorul Facebook in Romania si nu e neaparat sa fie in America”, a spus Ionut Budisteanu, adaugand ca isi doreste sa devina profesor universitar.

Viziunea lui Ionut este una idealista, insa el spune ca poate face si in Romania aceleasi lucruri pe care le-ar face in SUA si adauga ca nu are nevoie de laboratoare super sofisticate. “Cred ca pot sa fac si in Romania acelasi proiect pe care il faceam in SUA fiindca in informatica si in electronuca nu ai nevoie de un super laborator, nu ai nevoie de CERN pentru a realiza un astfel de proiect. Laborator consta in calculatoare, un mic laborator de electronica pentru a lipi chip-urile electronice si conteaza sa ai documentatie despre lucrarile publicate la conferinte”.

Brevetarea e o mare problema. Uneori e imposibila, alteori dureaza multi ani

Ionut Budisteanu spune ca marea problema este ca in tara nu se pot breveta soft-urile, fiindca sunt ca niste formule matematice Sunt insa modalitati pentru protejarea unor idei bune, insa problema este ca obtinerea unui brevet dureaza mult, proiectul legat de dispozitivul cu care orbii pot “vedea” cu limba necesitand trei ani de asteptare, fapt care l-a facut pe Ionut Budisteanu sa renunte la brevetare.

(articol preluat de pe hotnews.ro)